Anul 2020 pentru toți a fost o perioadă de stagnare și declin, în special dacă ne raportăm la situația economică globală, unde majoritatea activităților economice au suportat pierderi financiare, restrângerea activităților sau chiar au falimentat. Acest lucru se datorează numai COVID-19, deoarece în anul 2020 acesta a reprezentat creionul cu care s-a conturat economia globală.
În viziunea mea imaginea conturată de pandemie nu a fost deloc una colorată, făcând aluzie la ceea ce a ieșit în urma conturării putem observa doar atât: pierderea activităților economice, creșterea amplă a șomajului și din păcate pierderea vițelor omenești.
Totuși această pandemie a reprezentat o revoluție atât din punct de vedere medical, deoarece a determinat oamenii de știință să obțină un vaccin contra COVID-19, într-un timp relativ scurt, dar și o revoluție tehnică și informatică, deoarece pentru a păstra o serie de activități și pentru a nu duce întreaga societate în impas, s-a recurs la digitalizarea în masă a multor activități, inclusiv a celor economice.
Astfel, în cazul României, activitățile economice s-au conformat la noile restricții și au reușit să evite falimentarea, contribuind la creșterea sau cel puțin la păstrarea stabilității poziției economico-financiare și la consolidarea Produsul Intern Brut.
Prin urmare, conform Institutului Național de Statistică a României, exporturile în anul 2020 au scăzut cel mai mult cu aproximativ 11 % față de anul 2019.
Totuși anul acesta Exporturile au determinat o rentabilitate financiară mult mai ridicată decât în anul precedent, și acest lucru se datorează adaptării procesului de export la noile condiții generate de criza Covid-19.
În continuare voi demonstra acest lucru.
Pentru aceasta am luat 3 variabile: PIB, Export și Import, unde PIB este variabila dependentă iar Export și Import sunt variabilele independente și am introdus datele aferente perioadei 2010-2019 în SPSS 25, în vederea prelucrării econometrice. Analizând rezultatele obținute, am ajuns la concluzia că ecuația cea mai potrivită care ilustrează dependența dintre Export, Import și PIB este regresia POWER, care în cazul nostru are forma: PIB = 2,945 × Export 0,363 × Import 0,618.
Același lucru l-am făcut și ținând cont de datele obținute în anul 2020, iar ecuația estimată în 2020 este: PIB = 2,387× Export0,49 × Import0,55 .
Astfel, observăm că coeficientul de regresie (puterea exportului) a crescut cu 0,127 ceea ce ne va justifica creșterea rentabilității economice a Exporturilor în 2020 față de 2019.
Prin urmare dacă am lua totalul Exporturile din 2019 în valoare de 71,87 și am include funcția producției în Excel ținând cont de datele obținute mai sus, am obține că în 2019 exporturile au influențat creșterea PIB-ului, cu aproape 4,72 miliarde euro. Pe când dacă am face același lucru, ținând cont de datele din 2020, am obține că Exporturile în timpul crizei Covid-19 au influențat creșterea PIB-ului cu 7,67 miliarde, adică cu 3 miliarde mai mult decât în anul precedent când nu a existat acest blocaj economic mondial.
Prin urmare, având în vedere că această criză sanitară s-a comportat dur cu sectoarele economice precum: restaurante, hotele și inclusiv comerț internațional statele au reușit cât de puțin să își mențină economia în picioare făcând față acestor provocări prin diverse tratative, programe de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii în vederea menținerii echilibrului dintre principalele componente macroeconomice și consolidării economiei atât la nivele naționale cât și la nivel internațional.
Autor: Cojocari Alexandru, student în anul III la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava
COMENTARII