Buletinele de știri sportive din ultimele luni continuă să aducă dezamăgire suporterilor din întreaga lume. Sute de campionate, calificări, turnee și jocuri devin anulate sau amânate din cauza noului tip de coronavirus. Pandemia nu cruță nici evenimentele locale, nici pe cele de talie mondială, care adună an de an milioane de spectatori. Am analizat efectele pe care le are pandemia actuală asupra sportului.

Primele efecte ale politicii de carantină sportivă au fost simțite, bineînțeles, în Wuhan, China – orașul de origine al COVID-19. La doar 440 de cazuri confirmate în acea perioadă, Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a decis, pe data de 22 ianuarie, să anuleze calificările la box pentru Jocurile Olimpice, care trebuiau să aibă loc în Wuhan în luna februarie. Acesta a fost primul inel dintr-un lanț uriaș ce a început să se formeze odată cu răspândirea virusului în alte țări. Printre cele mai importante evenimente sportive afectate pot fi evidențiate:

  • Fotbalul:

Campionatul European de Fotbal, Finalele Ligii Campionilor UEFA (inclusiv Feminin) și Ligii Europa UEFA, Campionatul Africii pe Națiuni, Copa América;

  • Atletismul:

Maratoanele din Londra, Boston, Paris, Barcelona, Campionatul Mondial de Atletism în sală;

  • Formula 1:

Marele Premiu al Shanghaiului, Bahrainului, Vietnamului și Azerbaijanului;

  • Tenisul:

Wimbledon, Turneul de la Roland Garros, Kunming Open, Finala Fed Cup;

  • Jocurile Olimpice de vară;
  • Alte sporturi:

Sezoanele NBA și NHL, Campionatul European de Para-Atletism, cinci curse MotoGP, Campionatul Mondial de Tenis de Masă, Turneele de Tenis din China și India, Turul Italiei de ciclism, Dubai World Cup pentru curse de cai etc.

În Moldova

Și sfera activităților sportive din Republica Moldova se află în stagnare ca urmare a decretării stării de urgență de către parlament.

În data de 11 martie, Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) a decis să stopeze toate competițiile ca urmare a comunicatului emis de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu privire la anularea manifestărilor publice în masă. Ulterior, FMF a suspendat meciurile amicale programate pe 26 martie cu Andorra și pe 31 martie cu Rusia. Țara însă a continuat să participe în cadrul preliminariilor turneului UEFA eEURO 2020, clasându-se pe locul 3 în grupa C. Pe 11 aprilie, FMF a anunțat despre organizarea unui meci amical online de PES 2020 cu România, cu sloganul „Meciul prieteniei, împreună împotriva pandemiei”. Partida va putea fi urmărită gratuit pe Facebook pe 15 aprilie, începând cu ora 20.00, iar doritorii pot achiziționa un bilet electronic și astfel să susțină lupta comună împotriva coronavirusului.

Evenimente din sfera altor sporturi au fost de asemenea afectate grav. Au fost suspendate Cupa Federației Naționale de Tenis din Moldova 2020 și turneul Programului Tennis 10’s, programului competițional al Federației Sportive Naționale de Rugby, Campionatele de lupte libere, greco-romane și feminine, VeloHora 2020 etc.

Jocurile Olimpice, amânate pentru prima dată în istorie

Lumea sportului are o valoare globală estimată de aproximativ 550 de miliarde de dolari, iar COVID-19 a plasat aproape întreaga industrie în beznă. Probabil cea mai răsunătoare decizie a fost cea de amânare a Jocurilor Olimpice (JO) de vară din 2020 de la Tokyo, Japonia.

Fenomenul olimpic are o frumoasă dezvoltare în timp și spațiu. Începând cu 14 state participante în 1896, evenimentul a fost extins masiv, astfel ca în 2020 Comitetul Internațional Olimpic să considere 206 țări drept eligibile pentru a trimite delegații.

Până în ultimul moment, CIO afirma că jocurile de anul acesta, ce trebuiau să dureze 17 zile (24 iulie-9 august), vor avea loc. Pe 30 martie însă Comitetul și oficialii japonezi au decis ca ele să fie amânate pentru 23 iulie-8 august 2021. Această hotărâre este una fără precedent. Niciodată în istoria Jocurilor Olimpice evenimentul nu a fost amânat, ci doar anulat, în 1916, 1940 și 1944, din cauza Războaielor Mondiale. Ca să înțelegem care este impactul amânării, trebuie să analizăm statistici ale ultimelor JO.

Din punct de vedere al spectatorilor, în 2016, în cadrul Jocurilor Olimpice de vară de la Rio de Janeiro, Brazilia, au fost vândute în total șase milioane de bilete, iar numărul vizitatorilor zilnici a atins la un moment dat punctul culminant de puțin peste 490 000. Pe lângă spectatorii fizici direcți, alte 3,6 miliarde de persoane, sau aproape o jumătate din populația lumii, au privit transmisiunea jocurilor la
televizor sau din alte surse.

Analizând partea economică, JO reprezintă un stimul financiar puternic nu doar pentru țara-gazdă, ci pentru întreaga planetă. 90 % din profitul câștigat în urma evenimentelor este repartizat statelor participante pentru dezvoltarea domeniului sportului. Doar JO din 2016 de la Rio au generat un surplus de circa 2 miliarde de dolari. În același timp, cheltuielile necesare pentru organizarea jocurilor sunt colosale. Cele mai scumpe JO au avut loc în 2014 la Soci, Federația Rusă. 51 de miliarde de dolari au fost pompate atunci în eveniment.

Odată cu amânarea Jocurilor Olimpice din 2020, contribuții în valoare de 12,4 miliarde de dolari – venite din partea CIO către Japonia și alte părți interesate – sunt amenințate la moment. Din fericire, datorită faptului că cea mai mare parte a cheltuielilor domestice a fost deja efectuată și o proporție semnificativă a investiților (2 miliarde) este asigurată, se afirmă că amânarea nu reprezintă un pericol pentru întreaga sumă. Însă este posibil ca pierderile să ajungă la 5,8 miliarde de dolari, așa cum afirmă Katsuhiro Miyamoto, un expert nipon în economia sportului și profesor emerit la Universitatea Kansai. Acesta a luat în considerare costul mentenanței și reparației facilităților, precum și paguba adusă afacerilor mici și mijlocii.

Foto: GettyImages

O paralelă interesantă poate fi trasă între JO de la Tokyo din 2020 și cele de la Rio din 2016. Perioada jocurilor din Brazilia a fost marcată de asemenea de răspândirea unui virus – Zika. Diferența principală consta în faptul că acel virus nu poate fi transmis de la om la om și Organizația Mondială a Sănătății a declarat că o eventuală amânare a JO nu e justificată din punct de vedere al sănătății publice. Într-adevăr, în urma evenimentului, OMS a raportat zero cazuri de infectare cu virusul Zika în rândul sportivilor și vizitatorilor.

Penalty pentru fotbal

Nici cel mai popular sport în lume, fotbalul, nu a reușit să se opună penalty-ului lansat de COVID-19. Campionatul UEFA Euro 2020, al doilea cel mai mare turneu de fotbal după Campionatul Mondial, ce trebuia să aibă loc în perioada 12 iunie-12 iulie în 12 țări, a fost amânat pentru 11 iunie-11 iulie 2021. Această decizie nu doar va permite îndeplinirea responsabilităților ligilor domestice sistate în timpul cuvenit, ci și evitarea presiunii pe serviciile publice în țările în care campionatul trebuia să fie organizat, printre care Spania, Italia și România.

2,4 milioane de persoane au asistat în total la meciurile din cadrul Campionatului EURO 2016. Această prezență impresionantă și venitul din difuzare au generat un profit de 917 milioane de dolari, pentru investiții totale în valoare de aproape 1 miliard de dolari. Pentru acest an, profitul prognozat era de peste 1,1 miliarde de dolari. Acești bani erau să fie direcționați majoritar către bugetul de premii.

Iată repartiția remunerațiilor bănești pe care fiecare dintre cele 24 de echipe participante putea să le obțină în funcție de poziția câștigată.

Este greu să fie estimate pierderile financiare ce vor urma după amânarea campionatului, însă o imagine bună de aproximare ne este oferită de situația prezentă a asigurărilor contractuale în cadrul ligilor domestice europene. Multe cluburi de elită din Europa au declarat că politicile companiilor de asigurări pot acoperi unul sau două meciuri anulate, dar nu un sezon întreg. Problema principală este că pe continent maladiile transmisibile sunt deseori omise în contractele de asigurare și includerea acestora necesită o plată adițională. Cei mai mulți refuză să plătească și în cazul în care nici termenul de forță majoră nu este inclus, impactul financiar poate fi exuberant, pentru că acele companii nu sunt obligate să compenseze pagubele aduse de retragerea întreprinderilor de radio și teledifuzare și anularea vânzărilor de bilete. Astfel, luând în considerare acest detaliu, calcularea pierderilor devine mult mai amplă.

Foto: theathletic.com

Unde se refugiază fanii

Cel mai puternic impact al amânării evenimentelor sportive, probabil, este lăsat asupra comunităților de fani. În cazul acestora, majoritar vine vorba de plăcere personală și extaz, nu bani.

„Forbes” a efectuat un sondaj în cadrul căruia a întrebat suporteri americani ai diferitelor sporturi cu ce vor înlocui timpul petrecut în fața micilor ecrane sau pe stadioane vizionând meciuri, și iată rezultatul:

  1. 58 % vor privi mai multe filme, seriale și programe TV;
  2. 48 % vor savura mai mult timpul în singurătate;
  3. 44 % vor învăța sau citi mai mult;
  4. 40 % vor folosi mai mult platformele de media socială;
  5. 40 % vor face mai mult sport în condiții de casă etc.

Iată și câteva reacții ale fanilor britanici colectate de „The Guardian”:

  • „Va supraviețui oare liga noastră?”;
  • „Vara mea de sport, unică în viață, acum arată sumbru”;
  • „Acesta ar putea fi sfârșitul pentru cel puțin câteva cluburi”;
  • „Trebuie să accept că aceasta este o parte a vieții”;
  • „Sănătatea e mai semnificativă decât orice eveniment sportiv”.

Am decis și eu să inspectez care este atitudinea moldovenilor interesați de sport și am obținut câteva opinii:

  • „Cred că e în afara oricărei discuții faptul că e necesară anularea (evenimentelor sportive)”;
  • „Satisfacția sufletească niciodată nu va fi în stare să fie suprapusă sănătății”;
  • „Anularea (evenimentelor sportive) a făcut carantina mai grea”;
  • „Dacă recent doar priveam gimnastică, acum o practic acasă, de plictiseală”;
  • „Anularea evenimentelor sportive este necesară pentru evitarea răspândirii virusului, dar aceste măsuri au fost adoptate cu întârziere, întrucât încă din luna februarie se cunoștea despre fotbaliști, baschetbaliști și alți sportivi care au fost diagnosticați cu COVID-19”.

Fani din întreaga lume speră la mai bine, însă o reîntoarcere la situația sportivă ordinară este apreciată de experți ca fiind foarte improbabilă în lunile ce urmează. Aducerea pe piață a unui vaccin poate dura 18 luni, iar eradicarea totală a noului tip de coronavirus pare să nu fie un scenariu plauzibil în viitorul apropiat. Chiar și meciurile ce au loc cu ușile închise și stadioane goale pot fi anulate dacă cel puțin un jucător este diagnosticat pozitiv.

Între timp, mulți sportivi de talie internațională continuă să doneze resurse pentru lupta împotriva COVID-19, printre care:

  • Roger Federer și soția – 1 milion de franci elvețieni pentru familii vulnerabile în Elveția;
  • Lionel Messi – 1 milion de euro pentru Spitalul Clinic din Barcelona;
  • Kealia Ohai și soțul – 350 000 de dolari pentru Houston Food Bank;
  • Cristiano Ronaldo și agentul său – 1 milion de euro pentru echipament medical direcționat spitalelor din Lisabona și Porto;
  • Russell Wilson și soția – 1 milion de prânzuri pentru Seattle Food Lifeline.

Vreau să închei această porțiune cu mesajul câștigătorului Balonului de Aur din 2019 – Lionel Messi:

„Este timpul să fim responsabili și să stăm acasă, este oportunitatea perfectă să petrecem timp cu cei apropiați, ceea ce nu e mereu o opțiune. Îmbrățișări mari și sperăm că vom învinge mai devreme decât mai târziu. #staiacasă.”

Autor: Valentin Josan