Undeva prin timp, Tolstoi spunea că „arta nu este, așa cum cred filosofii, o manifestare a ideii de frumusețe sau divinitate, nici expresia emoțiilor individuale sau producerea unor obiecte care să provoace plăcere, ci un mijloc de a-i uni pe oameni într-o comunitate a ideilor și a sentimentelor.” Pornind de la acest citat, putem liber înțelege cât de strânsă este conexiunea dintre artă și oameni, cultură și civilizație. Mai mult decât atât, oamenii sunt cei care de fapt, lasă în urma lor arta. 

Ce s-a întâmplat de indiferența și dezinteresul este tot mai des întâmpinat în rândul tinerilor, atunci când abordăm un subiect cultural? Simbolurile istorice precum teatrele și muzeele, continuă să sufere din punct de vedere al prezenței de vârstă mai fragedă, mă refer la perioada dinaintea restricțiilor pandemice, în care acestea activau. Muzeele se bucură cel mai mult de vizitatori, în zilele când sunt vernisate expoziții precum, expoziția aniversară de pictură „Valentina Rusu-Ciobanu – 100 de ani de la naștere” sau „World Press Photo”.

De cinematografe, însă, aș putea spune că cel mai des, printre rândurile de spectatori, se regăsesc elevii și studenții, probabil tema din spatele ecranelor îi inspiră mai mult decât interpretarea din mijlocul scenelor.  Astfel, se creează o dilemă și un paradox în ceea ce ține interesul tinerilor față de teatru și cinema. 

Galina Lazarenco

Abordând acest subiect, am insistat să aflu părerea actriței de la TFN (Teatrul fără nume), Galina Lazarenco și anume cât de important este ca tânăra generație să manifeste interes pentru artă, promovând valorile acesteia?

„Pe parcursul anilor am observat că tinerii veniți din zone rurale, sunt mai aproape de tradiția populară, de folclor, de portul popular, pe când cei de la oraș sunt mai cosmopoliți, mai puțini axați pe eul său etnic. Tânărul trebuie educat corect, sunt foarte multe substraturi de care depinde formarea tinerii personalități, precum din ce mediu social provine, ce limbă vorbește în familie, ce fel de cercuri extrașcolare frecventează ș.a.m.d. La oraș e mai vastă posibilitatea de a-ți găsi o pasiune pe plac, deși în ultima perioadă la oraș apar tot mai multe colective etno. Dar mai e un aspect, calitatea produsului propus de artiștii autohtoni, iar unora le este greu să-l accepte. E bine să cunoaștem mai multe limbi, dar nu în detrimentul celei materne. E bine să vizitezi Zidul Chinezesc, dar să nu uiți de Cetatea Sorocii. E minunat să vezi aievea Pieta de Michelangelo, dar să ținem minte că la de la Coloana Infinitului lui Brâncuși pornim”, a menționat actrița. 

 

E important să educăm generațiile corect, să cultivăm frumosul în viitorul țării, să avem cu ce ne mândri. E primordial să fim prezenți la momentele artistice precum concerte, premiere, lansări de cărți, etc. și nu în ultimul rând să apreciem valoarea acestora. Să fim receptivi și să participăm în mod direct la susținerea lor financiară, prin procurarea biletelor, cărților, chiar și produselor artizanale, pentru că într-un final, noi suntem publicul pentru care aceste comori naționale, se creează. Tânărul modern trebuie să fie o persoană multidezvoltată, dar oriunde ar fi, în primul rând va fi identificat ca reprezentantul țării din care provine. De culturalizarea lui generală depinde și imaginea societății. 

Dacă totuși vorbim de tineri, am fost curioasă să cunosc punctul de vedere la această temă și al unui student, și anume care se află într-o legătură specială cu arta. Despre cum am putea motiva tânăra generație în a fi mai cointeresați de arta națională și ce ar spori curiozitatea și implicarea acestora în rol de spectator, ne-a comunicat Marius Cătălin Tulum, student în anul II la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP).

„În primul rând fiecare gen de artă trebuie văzut cu aceeași ochi ca un oricare alt job sau întreprindere. Să zicem un teatru trebuie să producă un produs calitativ și plus la asta, să lucreze aprig la promovare. Deci, vreau să zic că artiștii sunt primii care trebuie să-i provoace pe oameni să treacă pragul teatrului, să spunem prin adaptări a unor filme în trend sau contemporanizări a pieselor vechi. Ar fi mai interesant să vedem un Hamlet sau o Julieta a secolului XI, nu?”, susține el.

Artele sunt, de asemenea, modul în care ne spunem poveștile ca societate. Modul în care vorbim despre ceea ce este important pentru noi, modul în care privim lumea și modul în care înțelegem problemele complicate. Adresându-mă către publicul larg, dar în special tinerilor, la momentul actual, putem reflecta asupra acestor idei și odată cu trecerea pandemiei, să ne luăm revanșa și să deschidem larg ușile teatrelor din Republica Moldova, mai ales că în acest an, actorii au jucat pe scenă doar patru luni. O vizită la teatru este suficientă pentru a ne reaminti că ceea ce supraviețuiește din noi este arta noastră. 

Pe lângă toate aceste averi ale neamului nostru român, povețele de căpătâi, cărțile, la fel nu trebuie lăsate pe rafturile bibliotecii sau ale librăriilor. După cum am menționat anterior, trebuie să valorificăm și literatura națională și autohtonă. Să citim pagini după pagini și să investim în cultura noastră generală, să sprijinim poeții și scriitorii. E curioasă și literatura internațională, precum Aventurile lui Sherlock Holmes, e fascinantă și Povestea mea de Michelle Obama, care a fost și un bestseller al anului 2020, dar nu putem ignora astfel literatura română. 

În această ordine de idei, nu am ezitat să aflu opinia poetei Radmila Popovici, referitor la actualul subiect, și anume de ce tânăra generație nu manifestă interes sporit pentru cărți, dar sunt mult mai tentați de Netflix?

Radmila Popovici

„Generația tânără, ca și alte generații din alte timpuri preferă, ca să nu generalizăm, dar în mare parte, drumurile-s scurte și poposirea rapidă la destinație. Cartea necesită timp, efort, activarea unor mecanisme de gândire mai complexe, pe când Netflix îți oferă «povestea» pe tavă în câteva ore. Puțini sunt cei care «se pierd» cu bună știință în căutări, care conștientizează că lucrurile mari nu se obțin ușor, care înțeleg că omul valorează atât cât cunoaște profund și temeinic. De regulă, majoritatea oamenilor preferă superficialitatea, pentru că ea este mereu la îndemână. De aceea și oamenii cu adevărat iluștri sunt dintotdeauna puțini la număr”, a evidențiat poeta.

Trebuie să creăm o balanță, așa încât să echilibrăm lucrurile. Trebuie să tindem spre a cunoaște din ce neam provenim, cine ne sunt strămoșii, care e istoria plaiului natal, să nu fim dezinteresați de cultura și arta neamului nostru. Cel puțin de câteva aspecte e necesar să ținem cont, să cunoaștem balada Miorița și Meșterul Manole și să fim mândri că ne aparține. 

Ceea ce oamenii știu despre noi în secolele viitoare va fi dictat de cine ne spune povestea acum. Noi tinerii suntem capabili să elaborăm diverse instrucțiuni și să emanăm inspirație, să producem propriul conținut și să ajungem la public prin diverse moduri, să molipsim prin cultură și să valorificăm arta la justa valoare. 

De noi depinde ziua de mâine, de noi depinde cum vor evolua lucrurile, mai ales pe plan cultural…

Autoare: Biatricia Turculeț, studentă în anul III la USM, FJȘC