În cadrul campaniei „16 Zile de Activism Împotriva Violenței în Bază de Gen”, ce este axată pe importanța prevenirii abuzurilor, precum și pe disponibilitatea serviciilor destinate supraviețuitoarelor violenței, elevii clasei a XII-a „B” a IPLT „Alexandru Ioan Cuza” au organizat un interviu cu persoane din diferite domenii privind violența în bază de gen.

Ce înțelegi prin termenul „violența”?

„Pentru mine violența este ca un bullying doar că prin fapte. Fiind violenți cu un copil starea negativa ajunge la el, iar copilul transmite altcuiva. Fraza «Stop violența» ne îndrumă spre o țară mai bună, dar nerespectând niciodată nu va fi așa. Violența e un lucru negativ, pe care îl poți transmite altuia”, a menționat  Botnaru Andreea, eleva clasei a V-a.

Care sunt factorii care favorizează apariția violenței în bază de gen?

„Consider că violența în bază de gen în familii, mai ales în Republica Moldova, apare din cauza sexismului și a misoginiei. Din păcate trăim într-o societate patriarhală, din această cauză bărbații au cu mult mai multe privilegii decât femeile și sunt crescuți cu aceste norme sexiste ale societății, (de exemplu: bărbatul este capul familiei, mereu să ajuți doamnele, fiindcă ele sunt mai fragile, orice femeie trebuie să aibă grijă de soț etc.). Ei ajung să creadă că au dreptul de a-și folosi privilegiile pentru a trata toate femeile cu lipsă de respect, ba chiar folosind forța fizică asupra lor, crezând că «femeia nu e nimic fără bărbat». De aceea, în ziua de azi există feminismul. Deși mulți cred că «feminismul e o mișcare de a aduce matriarhatul la putere», această idee este greșită. De fapt, feminismul după definiție este lupta împotriva inegalității de gen, inclusiv lupta împotriva stereotipurilor bărbaților (cum ar fi că «bărbații adevărați nu plâng»). Orice om are nevoie de feminism, indiferent de gen!”, a menționat Chireoglo Otilia, eleva clasei a IX-a.

După părerea Dvs., care este cauza violenței în bază de gen?

„Cauze sunt multiple:
1. Neîncredere în sine. Atunci când o femeie se teme că nu va mai avea partener, sau ca va rămâne singura cu copiii, sau că va rămâne fără resurse de supraviețuire și nu crede că se va descurca de una singură. Aici un moment important este ca femeile des, lasă viața lor personală și profesională pentru a se dedica familiei în totalmente și chiar este vulnerabilă în acest sens.
2. Este mai slabă fizic și știe că dacă ripostează sau acționează (scoate gunoiul din casă) va fi și mai tău după, pentru că agresorul se va răzbuna. Sau, știe că indiferent unde nu va depune plângeri, nimic nu se va întâmpla/schimba. Mai mult ca atât, mediul din jur îi insuflă să nu acționeze, deci nu este susținută să-și apere integritatea și drepturile.
3. Nu este informată la capitolul ce ar putea face în cazuri de violență ca să se apere și să fie în siguranță, nu știe în genere că violența nu este doar bătaia, dar și violența psihologică, spirituală, financiară, etc. Deci, pentru ea(jertfă) multe din cele enumerate nici nu sunt calificate drept act de violență.
4. Se teme că va fi judecată. Aici, în capul mesei stă: «Ce-o să zică lumea!» Pentru a evita bârfele și vorbele în jur, ea preferă să mascheze totul și când iese în societate, pune o masca că totul e în regulă. Alt moment, nu se simte prea șmecheră, pentru alegerea proastă pe care a făcut-o. Lucru care încă o dată în plus o motivează să creeze o imagine bună despre familia pe care o are.
5. Stereotipuri. A văzut că și alte femei sunt maltratate (mai ales când mama sau bunica au suportat violență în direcția lor), pentru femeie asta devine o normalitate. Alt moment, prin obicei, femeia se subordonează bărbatului și trebuie să se supună voinței lui și să slujească. Totodată, manieră de comunicare a soțului autoritar (atotputernic), că și cum presupune aplicarea pedepsei în caz de nesubordonare. Dacă ea a crescut într-o astfel de familie, nu e nimic deosebit supunerea, ba chiar devine și ea normă.
6. Are beneficii ascunse. Des, femeile după se recuperează prin faptul că pun bărbații la cheltuială, atunci când ei vor să se recupereze după un episod de violență. Sau, își justifică prin maltratare din partea agresorului greșelile pe care le fac. (Mi-am schimbat soțul pentru că el se poartă urât cu mine, nu fac mâncare, pentru că…)
7. De natură este jertfă sau jertfă profesională. Special provoacă, pentru că doar astfel se simte valorificată: «Mă bate, însemnă că mă iubește». În cazul în care soțul nu-i oferă atenție soției, ea poate trezi special reacții prin ceea că îl cicălește, îl critică, doar ca să vadă că poate produce asupra lui un oarecare efect. Și fiți siguri, în mintea ei, o atenție cu conotație negativă e mai munca decât ignorarea.

Dar, este încă un moment aici. O persoană care are rezistență psihologică care lasă de dorit (se sensibilizează de la tot fleacul, adică orice efect îi provoacă daune) și o persoană în toxică devine pentru ea toxică. Deci, în problema data, e foarte important de lucrat la acest capitol, dacă dorim sa eradicam acest fenomen din societate. O persoană integră are șanse mult mai puține să devină jertfă, decât una cu multe frici, frustrări, traume.

Dar, de fiecare dată, femeia pur și simplu n-a trasat limitele la timp și a acceptat violența! La oricare pornire sau agresiune chiar doar verbală trebuie de acționat promt. Nu trebuie să așteptăm până se îngroașă lucrurile. Trebuie imediat de luat atitudine și să ne punem întrebarea, ne dorim oare un agresor alături toată viața?”, explică Zinaida Soroceanu, expertă în educație și comunicare relațională, traineră și speakeră în dezvoltare personală, doctoră în filosofie.

Cum observați că un elev din liceu suferă de violența în baza de gen?

„Egalitatea de gen nu este doar un drept fundamental al omului, ci este și o bază necesară pentru o lume pașnică, prosperă și durabilă. Am crescut cu povestea că fetele sunt sensibile, înclinate spre latura emoțională și cea artistică, iar băieții sunt gălăgioși, agresivi, foarte activi, furioși, dar și conducători puternici. Astăzi, în secolul XXI mai predomină astfel de stereotipuri referitor la diferențele de gen.

Violența pe bază de gen este întâlnită în multe state din lume. La noi în liceu am observat unele situații: băiatul care poartă un tricou roșu sau galben este luat în derâdere de colegi care consideră că sunt culori de fete. Din fragedă copilărie, fetele se confruntă cu o probabilitate mai mare să fie discriminate și împiedicate să se exprime în temeiul unor norme sociale nocive legate de abilitățile, interesele, rolurile și valoarea lor în familii și în societate. Băieții consideră că fetele nu sunt bune la matematică și nu se pricep la jocurile la calculator. Când primesc sarcini pentru acasă legate de lectură, băieții consideră că cititul este pentru fete, iar ei se pricep mai bine la cifre, sau mai bine vor juca fotbal. La lecțiile de istorie studiem personalități istorice mai mulți bărbați decât femei, fapt care îi încurajează pe băieți să considere că doar băieții ar putea deveni buni conducători. Exemplele din ultima perioadă de la noi din țară și alte state, exemplele de femei cu cariere de top în domenii: fizică nucleară sau astrofizică, chirurgie, politică sau manageriat cu bucurie putem spune că stereotipia profesională este în curs de depășire. Inegalitatea de gen este o preocupare în multe țări, aplicarea politicilor corecte vor duce la performanțele școlare mai bune și armonie în societate”, a menționat Buruiana Ala, profesoară de istorie.

Ce impact are violența în bază de gen asupra familiei victimei, în special a copiilor?

„1. Tensiunea permanentă și suspansul (mediul nu este sigur) din casă afectează mult starea psihoemoțională a copilului. În urma acestui fapt sunt irascibili, au dereglări de somn, anxietate, depresie, frică, atacuri de panică, fobii, ticuri, epilepsii psihosomatice, etc. Dacă să ne referim la membrii maturi, starea de neputința de a ajuta, sau simțul vinei ca au acceptat anumite momente, că au frica ei să nu sufere le generează și lor o stare tare neplăcută. Totodată, dacă să zicem de părinții victimei, lucrurile pot fi destul de dure și, chiar dacă nu sunt agresate fizic de agresor, sunt agresate psihologic.
2. Afara de faptul că copilul suferă când mama este maltratată, des agresorul se ia și de copiii. Rareori când agresiunea se manifestă doar în direcția mamei.
3. Copiii adoptă același comportament ca al agresorului și ulterior nu evita să aplice forța pentru a se autoafirma și a-si obține scopurile in raport cu ceilalți. Când cresc încep și ei s-o maltrateze și desconsidere im special pe mama.
4. Au o viziune distorsionată asupra însurătorii/măritișului. Ei nu vor să se angajeze în relații de cuplu, sau gradul de încredere în partener nu este și el este văzut doar ca o sursă de suferință. La fel, aici, la nivel de subconștient este confuzia: cel care iubește bate, sau iubirea = cu suferința. Ulterior, ei își aleg reactiv un partener care să-i agreseze.
5. Optează pentru sterilizarea chirurgicală pentru a nu avea copii, sau decid să nu aibă copii ca să nu-i facă să sufere dacă ei vor suferi în cuplu sau în relații.
6. Traumele din copilărie foarte mult afectează modul lor de interacțiune cu ceilalți și pornirile de a comunica. De regulă ei se autoizolează pentru că în viziunea lor, fiecare om este o sursă în plus de pericol”, mai menționează Zinaida Soroceanu.

Statistica cazurilor violenței în bază de gen pentru ultimii anii 2019-2020 a fost prezentată de unul dintre reprezentanții La Strada.

În Republica Moldova, această campanie se organizează de 19 ani consecutiv de Guvernul Republicii Moldova, autoritățile locale, organizațiile internaționale și societatea civilă. Culoarea campaniei este oranj, aceasta fiind un simbol al viitorului luminos pentru fiecare femeie și fată.

Un material semnat de elevii clasei a XII-a „B”, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”