Carantina le-a blocat drumul spre școală, colegiu, universitate, etc., dar acest lucru nu înseamnă că și cărțile au fost uitate. După cum știm, uneori hrana spirituală înlocuiește și apa. Majoritatea tinerilor împărtășesc pasiunea pentru citit de acasă, alții însă nu ezită să o facă la lumina soarelui, pe bancă sau pătură în parc. Pentru a afla cine sunt autorii preferați ai tinerilor, dar și ce gen preferă să citească aceștia, am discutat cu câțiva dintre ei.

Ilinca Televca, studentă la Jurnalism:

„Cărțile pentru mine sunt case care mă adăpostesc, e la fel cum aș rezerva un apartament pe Airbnb având drept panorama: marea, sau cum m-aș trezi dimineața în munți. Niciodată nu știu în ce colț mă va duce o carte nouă. Uneori mă pot trezi în Tokyo, alteori într-un departament mizerabil din Paris din secolul XVIII. Ador farmecul lor, iar carantina pe lângă faptul că mi-a acutizat toate emoțiile, mi-a dat timp și pentru lista de cărți din stand-by, de aceea am cunoscut câțiva contemporani romani, am cunoscut mai îndeaproape durerea lui Nietzsche care și-o camufla in superioritate, nu pot spune că citesc tot ce-mi “cade sub mână”, dar atât timp cât nu mi-am găsit propria nișă literară, aleg să absorb de la autori ideile lor și felul de a vedea lumea cea din fața ochilor și cea din interior, astfel încât să pot înțelege cu care idei mă intersectez eu.”

Felicia Mișin, studentă la Marketing și Logistică:

„Frederick Douglass zicea că «Odată ce înveți să citești vei fi pentru totdeauna liber». Pentru mine cărțile sunt o evadare de la rutina zilnică, unde mă teleportez într-o altă lume, trăind emoții, stări, prin prisma personajelor. Trebuie să recunosc că era digitală îmi fura mult din timpul meu personal, dar la un moment dat am descoperit că lectura este o armă ce dezvoltă în mine creativitatea și mă face mai sigură în propriile cunoștințe. Am ales să-mi gestionez timpul astfel încât să pot oferi cărților măcar o oră pe zi. Câțiva dintre autorii mei preferați care  îmi oferă putere de a arunca ancora cât mai departe sunt Robert Kiyosaki și Sharon L.Lechter, Brian Tracy, Zig ziglar, Dale Carnegie, John Maxwell. Am experimentat foarte multe genuri de cărți, iar ceea ce mă marchează și îmi lărgește orizonturile sunt cărțile de dezvoltare personală și cele psihologice. Ultima achiziție de carte a fost foarte spontană, pe drum spre casă, dintr-o benzinărie. Parcă a fost dragoste la prima vedere , galbenă, neordinară, micuță (bună pentru drum) și cu o denumire interesantă, «Întrebările sunt de fapt, răspunsuri» de Allan Pease. A meritat într-un final, m-am bazat pe deciziile în funcție de șansă și am rămas impresionată de această carte, astfel mi-am condimentat momentul cu o nouă descoperire.”

Irina Moraru, studentă la Jurnalism:

„Analizând această situație la care suntem supuși, putem identifica atât puncte forte cât și puncte negative. Un moment pozitiv este că în toată perioada de carantină am avut posibilitatea să citesc acele cărți pe care nu am avut timp să le termin. Cred că majoritatea studenților și elevilor, au deschis cel puțin o carte pentru a o lectura în întregime sau să o termine. Despre autorii preferați, pot să spun că nu am unul, fiindcă eu nu pun accent pe autor ci pe conținutul cărții. Când încep o carte nouă, o fac spontan, nu mă gândesc mult. Uneori, e destul să citesc o recenzie și să ating cotorul unei cărți, și înțeleg că vreau să o descopăr.

Mai mult îmi place să citesc cărți cu un puternic impact emoțional, care mă cutremură și care mă face să mă gândesc la viața mea și la acțiunile mele. De fapt, citesc cărțile în care mă regăsesc și în care mă oglindesc în umbra protagonistului operei. Uneori mi se creează impresia că oamenii citesc cărți pentru că se caută pe sine, și se găsesc doar în paginile de cărți…”

Marius-Cătălin Tulum, student la Arte:

„Ce poate fi mai drăgălaș decât lecturarea unei cărți după «un sejur plăcut» petrecut toată ziua printre patru pereți? Mai ironic sau nu, această perioadă de izolare ne-a propus mai multe perspective de a o petrece. Fiind legat de domeniul teatral, am încercat să nu mă limitez, astfel am cunoscut nume noi, precum Lorraine Vivian Hansberry , Alfred de Musset și Oleg Bogaev. Le recomand tuturor drama «Un strugure în soare» , m-a surprins plăcut această piesă, bogată în detalii și adevăruri despre problemele cu care se confruntă persoanele de culoare în societate. Deasemenea am făcut cunoștință cu romanul – document al autoarei ruse Svetlana Alexievici «Războiul nu are chip de femeie». Jocul excelent în baza acestei cărți al unei colege mai mare la examenul de actorie de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice m-a intrigat să citesc cartea. Istoriile unor femei care au cunoscut provocarea războiului, cu siguranță ar sensibiliza mulți cititori.”

Nadea Mihuța, studentă la Jurnalism:

„Pentru mine cititul reprezintă cheia descoperirii sinelui și a noilor orizonturi ale cunoașteri. Astfel autorii care rămân preferații mei și ale căror cărțile le savurez la propriu sunt: Haruki Murakami, Parinoush Saniee, Osho și Ruta Sepetys. Sigur că acești sunt doar câțiva din autorii mei preferați. Îmi aleg cărțile în funcție de starea mea emoțională, uneori prefer un roman ce prezintă o dramă, o carte motivațională sau descopăr alte taine ale dezvoltării personale. Însă nu contează cartea, ci înțelepciunea pe care o ei din ea.”

Victoria Surdu, studentă la Jurnalism:

„Pentru mine perioada de carantină a venit ca o oportunitate pentru a-mi citi în liniște romanele începute acum mult timp… Am reușit să citesc Coco Chanel, Tropicul Capricornului, iar acum recitesc Magicianul de John Fowles – un tabiet de-al meu este de a reciti peste un timp unele romane… am cunoscut mai mult și poezia.” 

 

Autoare: Beatricia Turculeț