Puternic, curajos, ambițios și plin de scopuri spre care merge muncind din greu. Denis Palancica, în vârsta de 24 ani, deja cunoaște cu precizie ce își dorește și spre ce aspiră. Luptele și anume artele marțiale mixte i-au cucerit inima din copilărie și cu timpul acest hobby a devenit o adevărată profesie, pe care tânărul o îndeplinește cu mare plăcere.

Denis este campion în organizația Eagles Fighting Championship, organizație din Republica Moldova, cu un record în categoria profesioniști, deținând opt victorii din opt lupte. De asemenea, a ocupat locul I la campionatul Republicii Moldova la Combat Sambo și locul I la campionatul de MMA.

Un adevărat maestru al luptelor libere, Denis Palancica spune că acest gen de lupte include mai multe discipline, precum boxul, muay thai, lupta la sol (grappling, jiu jitsu brazilian), combat sambo și multe altele.

„Trebuie să fii «universal» în acest gen de sport”

Din copilărie avea o atracție aparte referitor la sport și insistând, părinții au decis să îl înscrie în secția care i-a schimbat complet viața.

„Sincer să fiu, mereu îmi plăcea sportul și undeva în adâncul sufletului, îmi doream mult să mă afirm anume în asta, doar că nu știam cu ce tip de sport să mă ocup. Vecinul meu, care locuia peste drum de mine, se antrena de mult timp în lupte libere și eu tare îmi doream să fiu ca el. Am insistat ca tatăl meu să vorbească cu acel vecin, pentru ca să mă ajute să-mi îndeplinesc dorința și să mă ia cu el la sală.”

„Cred că anume sportul m-a ajutat să cresc și să mă dezvolt cum trebuie”

De la început nu prea a avut susținere din partea altor tineri sportivi. Mulți îi spuneau că nu va reuși și nu se va reține mult în acest sport, dar aceste cuvinte nu l-au supărat, ci din contra, l-au motivat și mai mult pentru a continua și a crește pe plan profesional.

„Eu înțelegeam de ce ei nu credeau în mine și cuvintele lor nu mă supărau. Eu eram în clasa X-a și aveam 48 de kg când am mers pentru prima dată la sală. Eram mărunțel și slăbuț. Când mă priveai nu puteai zice că mă ocup sau am ceva legătură cu sportul. Pe parcurs însă, eu am demonstrat tuturor că sunt aici pentru mult timp înainte.”

„Mergeam la antrenamente chiar dacă mă simțeam rău”

S-a ocupat cu lupte libere timp de patru ani, timp în care a căpătat o experiență bună, doar că nu a fost mulțumit de rezultatele primite. La scurt timp a aflat despre un alt gen de lupte în care s-a îndrăgostit imediat.

„După patru ani de lupte libere am aflat de Combat Sambo. Este un sport foarte apropiat de MMA (arte marțiale mixte), care la fel include practic toate disciplinele. La 17 ani am aflat de Clubul CSA TEAM și am început să mă antrenez în această echipă unde, după patru luni de antrenamente, am avut prima competiție. Am participat la Campionatul Republicii Moldova la Combat Sambo, unde am ocupat locul II. Pentru mine acest rezultat a fost ceva deosebit. Anume după acest campionat eu am înțeles că acesta este sportul pe care eu mereu l-am căutat. Practic m-am îndrăgostit în acest sport și țin minte că în acea perioadă, timp de vreo patru ani, nu am pierdut nici un antrenament. În trei ani de antrenamente eu am avut foarte multe competiții în categoria amatori, după care, la 19 ani, am debutat în categoria profesionali.”

După spusele tânărului, în cadrul primelor competiții și emoțiile erau mai mari, dar cu încredere în sine și cu experiența căpătată în cadrul antrenamentelor, el mergea cu capul în sus, gata pentru a câștiga.

„Luptele libere m-au învățat să îmi controlez emoțiile. Acolo eu m-am învățat să fiu mai încrezut în mine și când am venit în Combat Sambo, pe acest plan îmi era mult mai ușor.”

„Când iubești ceea ce faci, o faci din plăcere”

Când se ocupa cu luptele libere, avea competiții practic în fiecare săptămână și chiar dacă era obositor uneori, Denis spune că doar pentru că el asta adora să facă și își iubea ocupația, el nu simțea oboseala, iar în orice moment mai dificil el era susținut de familia sa și de soție.

„Familia mereu m-a susținut. Ei sunt cei care mă susțin în orice, și la bine și la rău. Desigur că mai este și echipa, antrenorii, care la fel mă susțin. Ce ține de soția mea, ea deja nu este primul an cu mine și chiar dacă are o frică, ea înțelege că asta e unica ce eu iubesc să fac.”

Artele marțiale constituie un complex de tehnici de luptă și ele au existat de-a lungul întregii istorii omenirii. Artele marțiale nu constituie doar o pregătire fizică bună, ci au un sens mai adânc. Pentru acest tip de sport, precum și pentru altele, sunt caracteristice traumele, ele reprezintă una dintre consecințele principale ale antrenamentelor sau competițiilor.

„Traume au fost și mereu vor fi. Asta e ceva normal și trebuie să fii gata pentru asta. Ceva serios nu am avut în acest plan, dar în cadrul unei competiții mi-am fracturat mâna. Traume mici desigur că sunt foarte des, dar nu-i nimic strașnic. Trebuie să fim atenți și chiar dacă avem traume să ne stăruim să le prelucrăm și să le tratăm la timp.”

Un lucru pe care sportivul îl mai preferă, sunt călătoriile, iar cu ajutorul competițiilor el deja a vizitat mai multe țări, precum: Israel, România, Italia, Ucraina, Cehia, Spania și altele.

„Ceea ce mai iubesc în sport și în toată activitatea mea legată de sport, este faptul că mereu călătorești și vezi locuri noi. În cadrul turneelor faci cunoștințe noi și mereu unde m-aș duce, toți sportivii mă întâlnesc frumos, așa cum și trebuie să fie întâlnit un sportiv.”

La întrebarea dacă are vreun idol, Denis a spus că idoli nu are, însă sunt câțiva luptători care îl motivează. Unii dintre ei sunt: Jose Aldo – luptător brazilian de arte marțiale mixte, Jon Jones – luptător american, și desigur că Conor McGregor – luptător irlandez. Văzându-i pe acești sportivi enumerați anterior, el capătă mai multe puteri și încredere în sine, fiind gata de a-și atinge scopul său principal.

„Scopul meu nr.1 este de a ajunge la UFC, cea mai bună organizație din lume. Aș vrea să arăt tuturor că în Republica Moldova poți deveni luptător de cel mai înalt nivel!”

Pandemia nu a ocolit nici acest domeniu. Din cauza virusului au fost închise sălile de sport, campionate nu au mai avut loc și turnee de asemenea nu au fost. Acum, că totul s-a mai liniștit, tânărul sportiv este în așteptarea competițiilor și se pregătește intens pentru ele, desigur că respectând toate normele siguranței impuse de către autorități.

„Desigur că pandemia a afectat sportul și în primul rând pe noi, pentru că sălile erau închise, competiții nu au fost deloc, etc. La general vorbind, timp de doi ani și patru luni nu am avut lupte deloc, în mare parte din cauza pandemiei. Sper că tot se va termina, dar chiar dacă nu, cu pandemie sau fără, lupte oricum se vor organiza cred.”

Autoare: Valeria Minciuna, studentă în anul III la USM, FJȘC