Susține producătorii locali și îi ajută să-și vândă producția. Are spirit de antreprenor, este puternică de fire, iar bunătatea reprezintă punctul ei forte. „Și ținând cont de faptul că prin factura naturii mele sunt un om care nu se dă niciodată bătut, mi-am promis că acești struguri care de altfel erau de o calitate înaltă nu vor ajunge în râpă și nici la fabrica de vinuri cu un leu per kg.” Diana Crudu a studiat Economie și Administrarea Afacerilor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, iar în contextul crizei pandemice, ea este cea care reușește să mențină pe piață activitatea a zeci de întreprinderi autohtone. Cum? Aflați din interviul următor.

Povestește-ne puțin despre cum a apărut inițiativa de susținere a producătorilor autohtoni.

În anul 2019, în luna martie părinții mei care prelucrau 50 de hectare de teren, s-au trezit în situația de a avea depozitul plin cu struguri de masă soi Moldova! Și ținând cont de faptul că prin factura naturii mele sunt un om care nu se dă niciodată bătut, mi-am promis că acești struguri care de altfel erau de o calitate înaltă nu vor ajunge în râpă și nici la fabrica de vinuri cu un leu per kg. Toate exporturile la acel moment erau blocate, iar unica soluție era valorificarea lor pe piața internă. Tocmai de asta în acel an am zis că voi face un apel public către toți, ca să schimbăm florile scumpe pe struguri și mere autohtone, cu prilejul zilei de 8 martie. Deși 80 % din producătorii de struguri și mere se confruntau cu problema stocurilor, practic nimeni nu vocifera acest lucru. Campania „Struguri în loc de flori” a luat o amploare națională, iar zeci de producători agricoli au reușit să vândă mai tot din depozite. Deși strugurii noștri se vindeau foarte bine, zeci de colegi îmi scriau că se confruntă cu aceeași problemă. Tocmai de asta a urmat două evenimente de vânzare a strugurilor la ladă „Ia Moldova acasă”. Mă simțeam stingherită că oamenii veneau de la zeci de kilometri să cumpere de la mine struguri, iar alți colegi mai aveau struguri în depozite. Tocmai de asta în luna aprilie am organizat două târguri de roadă locală, unde s-au comercializat în jur de 400 de tone de struguri, mere și prune uscate.

„Deși Republica Moldova este țară agrară, nu este în trend să fii agricultor”

Ce te determină ca zilnic să ajuți zeci de antreprenori?

În percepția oamenilor, agricultorii sunt oameni mai puțin școliți care nu au reușit în alte domenii și au mers la pământ și sapă. În Moldova e la modă să fii procuror sau judecător, și deși Republica Moldova este țară agrară, nu este în trend să fii agricultor. Acest lucru este total invers acolo unde am avut marele noroc să stau eu în SUA și Olanda, unde agricultorul este apreciat la același nivel ca doctorul sau avocatul. Pentru Republica Moldova depun zi de zi eforturi cu scop de a schimba percepția oamenilor despre agricultori. Printre colegii mei sunt ingineri IT, biologi cu doctorate, oameni minunați care merită mult mai mult respect și din partea autorităților și din partea consumatorilor. Oamenii când află că unii din noi sunt bursieri de top în străinătate, își înmoaie atitudinea. Tocmai asta îmi doresc eu pentru toți agricultorii, respect și apreciere.

Pe timp de pandemie, situația a devenit și mai dificilă. Ce soluții se efectuează pentru ca producătorii să-și poată realiza marfa?

Soluțiile vin în mare parte din mediul asociativ sau chiar din partea agricultorilor, mai puțin din partea autorităților. Oamenii au înțeles că trebuie să iasă din zona de confort, să își mute afacerile pe online, să nu aștepte miracole. Mă bucură faptul că mulți s-au mobilizat și au adoptat modelul comerțului electronic. Una din soluțiile cele mai la îndemână pentru producătorii agricoli ar fi și suportul venit din partea statului, prin facilitarea acestora la achizițiile publice. În țara în care tu ai exces de prune, struguri, mere, pere să faci achiziții de banane, portocale și fructe de import pentru instituțiile statului ca școli, grădinițe, spitale, armată, mi se pare o crimă morală împotriva propriilor cetățeni.

„Rețelele sociale sunt bețe cu două capete, dacă știi să le folosești cu cap, poți aduce plus valoare”

Știu că pe pagina ta de Facebook, au loc aceste promovări. Care este impactul economic al producătorilor locali după ce apar în vizorul oamenilor, prin intermediul tău?

Da, micul Zuckerberg a creat un Univers aparte. Aici se developează și prostia, dar tot aici poți face lucruri bune. Rețelele sociale sunt bețe cu două capete, dacă știi să le folosești cu cap, poți aduce plus valoare. În lumea în care accesul la publicitatea TV este atât de scumpă, Facebook-ul îți permite să lansezi idei, campanii și să promovezi evenimente.

Despre valoarea vânzărilor ar trebui să îi întrebați pe cei pe care îi promovez, pentru că în caz contrar o să spuneți că sunt lipsită de modestie. Dar să vă dau un simplu exemplu de cum o simplă postare cu impact de peste 16 mii de distribuiri duce binele în lanț. Înainte de Paști, Tamara Rebeja din satul Sireț raionul Strășeni, se tot chinuia să vândă strugurii. Avea două opțiuni sau la gunoi, sau la vin. Nu dețineau nici transport pentru distribuire, pentru că sunt doi simpli pensionari. Povestea lor pusă pe pagina mea a făcut ca oamenii să vândă strugurii în două zile. Deși până atunci plasau anunțul în toate grupurile de profil, vânzarea nu mergea. După ce a vândut toți strugurii, doamna Rebeja a mers la Spitalul din Strășeni și a făcut o donație pentru echipament de protecție. Cam așa ar trebui să funcționeze societatea noastră cu empatie și solidaritate.

Făcând comparație cu anul trecut, care este capacitatea roadei producătorilor din acest an?

Anul 2020 pentru agricultorii Republicii Moldova este unul extrem de dificil. Aste anul în care vom vorbi despre supraviețuire și nicidecum despre mare progres. Este anul marcat de secetă, îngheț, pierderea piețelor la export din cauza pandemiei de Covid. Este anul în care vinificatorii au venituri ratate estimate la 2, 8 miliarde de lei.

În anii precedenți au fost organizate târguri dedicate micilor întreprinderi individuale pentru a susține producătorii ce aveau în stocuri rezerve mari de fructe și riscau să suporte mari pierderi financiare. Anul acesta se preconizează un astfel de târg?

Acest an, a debutat extrem de ambițios, însă situația creată în jurul pandemiei a tăiat din elan. La 7 martie am avut un Târg de Daruri Dulci în Scuarul Catedralei Mitropolitane cu vânzări peste așteptări, eram determinați să repetăm experiența. Dacă se va redresa situația după 15 mai, vom încerca să obținem autorizări pentru 8-10 evenimente care ar ajuta producătorii să vândă pomușoarele, mierea de albine, strugurii și prunele timpurii.

„Un nume bun este ca o marcă care vinde”

Cum, de obicei, se face legătura dintre tine și cei care vor să-și vândă producția?

Cred că notorietatea este dată în primul rând de corectitudine. Sunt omul care nu va accepta niciodată nici un bănuț de la colegii mei agricultori pentru promovare. Tocmai de asta credibilitatea este una ridicată și în fața consumatorilor. Un nume bun este ca o marcă care vinde. Mulți ne cunoaștem între noi din viața reală, dar spre exemplu ultimul producător de mere pe care l-am promovat, eu l-am sunat și i-am zis că îl ajut. Am citit câteva comentarii negative și atacuri la adresa lui pe rețele, și m-a învăluit o tristețe enormă. Moldovenii o să cumpere rodii cu 33 de lei și nu o să cumpere mere cu 12 lei aduse acasă. Am sunat, a venit, am cumpărat, am refuzat categoric lada gratuită de mere, am postat, iar băiatul vinde și e fericit!

Ce le poți sugera producătorilor autohtoni, pentru ca să poată depăși mai ușor această perioadă complicată?

Cel mai bun lucru pe care l-am învățat în cei 15 ani stați în afara Republicii Moldova, este faptul că niciodată să nu te dai bătut, unul la mână, doi la mână, să fim corecți cu consumatorii, să le oferim produse de calitate, să nu îi jăcmănim și să ne respectăm reciproc mai mult!

Autoare: Biatricia Turculeț